În fiecare an, la 29 iunie sărbătorim Ziua Internațională a Dunării, alături de alte țări europene care se află în bazinul acestui fluviu, cu rol esențial în viața socio-economică a Europei.

Dunărea – Nicolae Labiș

Prieteni dragi, acum porni-vom
Pe malul Dunării cel clar
Și vom porni nu pe o navă
Ci pe-un vapor imaginar.
Cum fierbe apa în cazane
Și sar dintr-însa stropi mărunți,
Așa-i și Dunărea când fierbe
În marele cazan de munți…
S-au risipit acele poduri,
Dar pe-acest nou și trainic pod,
Nu trec oștiri cotropitoare,
Ci tren de pace, plin de rod.
Deasupra ei sunt aburi groși
Și-n serile cu clar de lună,
Iar nourii s-agață-n brazi
Când tună-n vreme de furtună…
Acum să mergem mai departe,
Se-nalță-un pod pe al apei clar.
Este clădit de noi și-n parte
Cu fratele popor bulgar.
Pe pod de vase aici, pe vremuri,
Oștiri Turcești au năvălit…
Dar i-am izbit și-i biruirăm.
Scrisoarea a III-a ați citit?
Spre malul drept și stâng curg râuri
Sclipind la marginea câmpiei,
Căci Dunărea-i ca și o mamă
Ce lângă ea își strânge fiii.
Acum la bălți o să ajungem,
Aici se pescuiește crap.
Ce bun e crapul la fiertură!
Ce bun e crapul la proțap!
Acum Dunărea-are trei brațe
Întinse către-al mării val
Și cu trei brațe-mbrățișează
Întinsul mării de opal.
Ni-i dragă nouă-această apă,
Drum fără pulbere și fum,
Ce știe și apuse chinuri
Și bucuria de acum.